Prezentarea comunei SARMIZEGETUSA

         Scurt istoric.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa - capitala Daciei Romane - se ridica odinioara la poalele muntilor Retezat, in partea de sud-vest a Tãrii Hategului de astãzi. Orasul se afla la 8 km departare de trecatoarea care face legatura intre Banat si Transilvania si care purta in antichitate numele de Tapae, astazi Portile de Fier ale Transilvaniei.

Nu se cunoaste cu exactitate data intemeierii capitalei. O inscriptie descoperita la inceputul secolului al XVI-lea, in hotarul satului Gradiste - Sarmizegetusa consemneaza: "Din porunca imparatului Cesar Nerva Traianus Augustus, fiul divinului Nerva, a fost intemeiata Colonia Dacica prin Decimus Terentius Scaurianus, guvernatorul sau". Numele guvernatorului provinciei arata ca intemeierea noului oras a avut loc in primii anii dupa cucerirea Daciei (dupa unele pareri 106-107, dupa altele intre 108 -110). Intemeierea coloniei a fost marcata si prin baterea unei monede (sestertius) emisa la Roma, din ordinul Senatului, dedicata "celui mai bun principe" - imparatului Traian. Alegerea de catre imparatul Traian a locului pentru orasul care-i va purta numele n-a fost intamplatoare.

Prin asezarea sa metropola se bucura de anumite avantaje strategice si economice. Muntii Retezat la sud si Muntii Poiana Ruscai la nord constituiau bariere naturale greu de strabatut pentru eventualii atacatori. Capitala al carei territorium se intindea de la Tibiscum la Micia pana la intrarea Jiului in defileu, se putea dezvolta in liniste, aparata fiind de castrele Tibiscum (azi Jupa), Voislova, Micia (Vetel) si Bumbesti. Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare si facea legatura cu extremul nord al provinciei, la Porolissum (Moigrad).

Orasul antic inchidea o suprafata inconjurata de ziduri de aproximativ 32 ha. In inima orasului se intersectau cele doua drumuri principale (cardo maximus orientat nord-sud si decumanus maximus orientat est-vest), la intretaierea acestora aflandu-se principala constructie publica - Forul. Orasul nu se restrangea insa la teritoriul inconjurat de ziduri. Dincolo de ziduri, pe o mare intindere, erau situate casele (villae), ateliere mestesugaresti (caramidari, sticlari), temple si alte constructii publice sau private. Tot in afara zidurilor se gaseau si cimitirele orasului (sepulcreta) identificate atat la est cat si la vest de incinta. Populatia lui se putea ridica la 25.000 - 30.000 de oameni.

Prin stradania arheologilor au fost scoase la lumina constructiile si amenajarile de odinioara a Ulpiei Traiana, precum si numeroase obiecte de uz curent ce sunt adapostite de muzeul din imediata apropiere a sitului.

Aşezare geografică
Comuna Sarmizegetusa se invecineaza in partea de nord cu comuna Densus , la sud-est cu comuna Rau de Mori , iar in sud-vest cu judetul Caras- Severin .
    
        Comuna Sarmizegetusa este alcătuită din sapte sate si anume:

  1. Sarmizegetusa
  2. Breazova
  3. Hobita - Gradiste
  4. Paucinesti
  5. Zeicani

In total comuna Sarmizegetusa are o suprafaţa de 7312 Ha din care:
 

  1. Agricol – 4367 Ha
  2. Neagricol – 2945 Ha

Relieful

Caracteristica principală a reliefului comunei Sarmizegetusa o constituie varietatea, este o zonă de deal si munte,împădurita cu esenţe de fag, stejar, carpen, esenţe răşinoase.

 Clima

            Pe teritoriul comunei Sarmizegetusa clima este temperat continentală, în general blândă, umedă şi moderată.
            Temperatura medie lunară este asemănătoare temperaturii medii anuale de 7.5  ° C, valorile cele mai scăzute înregistându-se în luna Ianuarie iar cele mai ridicate in luna Iulie.
            Precipitaţii atmosferice cad în tot cursul anului . Cantitatea anuală de apă este în medie de 20 - 40 litri pe metru pătrat.
               Vanturile care bat prin comună vin din direcţia vestica.

Elemente de biogeografie (flora şi fauna)

            Flora localităţii este central-europeană, cu elemente arcto-alpine, în părţile înalte ale munţilor şi infiltraţii mediteraneene în locurile adăpostite şi cu condiţii ecologice potrivite, ca formaţiunile calcaroase.
            În jurul localităţii predomină, atât pe versanţii sudici cât şi pe cei nordici pădurile de fag, care în unele locuri, vegetează cu alte specii lemnoase: bradul, molidul, pinul, paltinul de munte, frasinul, carpenul, mesteacănul ce formează pâlcuri mai întinse în partea inferioară a pădurii de fag.
            Afara de animalele domestice şi de plantele cultivate , în comuna noastră trăiesc şi animale sălbatice .
Toate animalele sălbatice de uscat şi de apă care trăiesc pe teritoriul comunei : Lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, iepurele, viezurele, dihorul, nevăstuica, cârtiţa, ariciul, liliacul, veveriţa, soarecele.

De asemenea pe teritoriul comunei se mai găsesc:

  1. reptile cum ar fii: şarpele,  şopârla
  2. batracieni: broasca, brotăcelul şi salamandra
  3. insecte: viespea, albina, furnica, cărăbuşul
  4. pesti: apele vailor  ascund o mare varietate de peşti cum ar fi:  mreana, scobarul, cleanul,  crapul.

            O mare bogăţie a comunei o formează pădurile. Ele ocupă o suprafatăde 2594 Ha, fiind formate din foioase, adică specii cum ar fii: fagul, stejarul, carpenul, mesteacănul şi răşinoase ca : pinul, molidul, bradul.